citeste tot Scepticii, adesea mai educaţi şi mai toleranţi decât credincioşii Scepticii sunt adesea mai educaţi, mai toleranţi şi au mai multe cunoştinţe despre Dumnezeu decât persoanele religioase, scrie vineri Der Spiegel, care citează studii ce încearcă să afle ce se petrece în minţile persoanelor - tot mai multe - care declară că nu sunt credincioase, relatează Agerpres. Directorul Institutului pentru Studierea Secularismului în Societate şi Cultură, de la Trinity College din Connecticut (SUA), Barry Kosmin, face parte dintre cercetătorii axaţi pe studierea scepticilor, grup în cadrul căruia sunt incluşi ateii, agnosticii, umaniştii, precum şi cei care se declară indiferenţi faţă de religie. Scepticii reprezintă 15% din populaţia mondială, adică aproximativ un miliard de oameni. Ca grup, ocupă locul al treilea după creştini (2,3 miliarde) şi musulmani (1,6 miliarde). În ciuda numărului impresionant, se ştiu puţine despre acest grup de oameni. Cine sunt? Şi dacă nu cred în religie, în ce cred ei? Sociologul Phil Zuckerman spune că scepticii tind să fie mai morali decât persoanele religioase. În principiu, scepticii se opun în general pedepsei capitale, războaielor şi discriminării şi au mai puţine obiecţii la adresa străinilor, homosexualilor, sexului oral şi canabisului. Cea mai surprinzătoare constatare este că ateii ştiu mai multe despre Dumnezeul în care nu cred decât credincioşii înşişi. Aceasta este concluzia sugerată de un sondaj realizat în 2010 de Pew Research Center asupra cetăţenilor americani. Însă cunoştinţele lor despre Dumnezeu nu par să-i ajute prea mult, de vreme ce scepticii sunt consideraţi printre cei mai nesuferiţi oameni din SUA, fiind chiar mai dispreţuiţi decât musulmanii şi homosexualii. În state precum Carolina de Sud şi Arkansas, cei care neagă existenţa fiinţei supreme nu au nici măcar dreptul să deţină o funcţie publică. Problema scepticilor este că, spre deosebire de credincioşi, ei nu au o organizaţie puternică de care să fie susţinuţi. Doar o mică parte dintre sceptici sunt la fel de radicali precum "ateii convinşi" reprezentaţi de biologul evoluţionist britanic Richard Dawkins. Marea majoritate a scepticilor sunt mai degrabă indiferenţi faţă de religie sau uşor agnostici, potrivit analizei lui Kosmin. Există şi umanişti sceptici, liber cugetători şi multe alte facţiuni. "O mare problemă a cercetărilor despre ateism este aceea că pur şi simplu nu ne putem pune de acord asupra unei terminologii comune", remarcă Kosmin. Catherine Caldwell-Harris, de la Universitatea din Boston, studiază la rândul ei diferenţele între minţile sceptice şi cele religioase. "Oamenii au două stiluri cognitive. Unul dintre ele găseşte semnificaţii mai profunde în orice; chiar şi vremea rea poate fi văzută ca un lucru ce ţine de destin. Celălalt stil este predispus neurologic să fie sceptic, iar astfel de oameni nu pun mare greutate pe credinţe", spune psihologul. Caldwell-Harris îşi testează în prezent ipotezele prin intermediul unor experimente simple. Subiecţii testaţi vizionează un film în care sunt prezentate mai multe triunghiuri care se mişcă în cadru. Primul grup interpretează filmul ca o dramă umanizată, în care triunghiurile mai mari le atacă pe cele mai mici. Cel de-al doilea grup percepe scena mecanic, descriind pur şi simplu modalitatea în care se mişcă formele geometrice. Cercetătoarea suspectează că cei care nu personifică triunghiurile acordă o mică importanţă credinţelor.

citeste tot Care este secretul vieţii Speranţa medie de viaţă la nivel mondial s-a dublat în ultimii 200 de ani, crescând cu 2 ani în fiecare deceniu. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale şi a condiţiilor de trai din ultimul secol a condus la o creştere accelerată a acesteia. În România, speranţa de viaţă la naştere în 1900 era de doar 36,4 ani. Secolul al XX-lea a fost martorul unui progres imens, în 1974-1975 aceasta ajungând la 69,3 ani. Astăzi, în 2011, speranţa medie de viaţă este de 73,98 de ani (70,5 ani în cazul bărbaţilor şi 77,6 ani în cel al femeilor). Ţara noastră se află pe locul 109 în clasamentul mondial al speranţei de viaţă, pe primul loc aflându-se Monaco, cu 89,73 de ani. Conform unui studiu publicat în jurnalul Science, în aproximativ şase decenii ţara aflată pe primul loc în acest clasament va avea o speranţă medie de viaţă de 100 de ani. Deşi mai mulţi experţi au anunţat de-a lungul timpului că tendinţa de creştere a speranţei de viaţă va înceta, prognoza lor a fost infirmată de realitate. Dacă până de curând a trăi un secol era o realizare demnă de cărţile ce consemnează recorduri, a trăi 100 de ani va reprezenta ceva normal pentru cei născuţi în această perioadă. Statisticienii estimează că fetele născute în 2011 în Marea Britanie au o şansă din 3 să atingă vârsta de 100 de ani, băieţii având o şansă din patru. Specialiştii de la Departamentul pentru Muncă şi Pensii (echivalentul Ministerului Muncii) estimează că, dintre cei 62 de milioane de cetăţeni ai Marii Britanii, 11 milioane vor atinge vârsta de 100 ani! De altfel, numărul persoanelor ce au atins acest prag a fost de 5 ori mai mare în 2010 în comparaţie cu 1980. Conform datelor ONU, numărul persoanelor care vor atinge vârsta de 100 ani va înregistra o creştere extraordinară. Pornind de la aceste date, jurnaliştii de la The Economist estimează că la finalul acestui secol 5 ţări vor găzdui câte un milion de cetăţeni a căror vârstă este exprimată în 3 cifre. Astfel, China va fi prima ţară în care vor trăi în acelaşi timp un milion de cetăţeni mai bătrâni de 100 de ani şi va atinge acest prag în 2069, celelalte 4 fiind SUA (în 2073), Japonia (2075), India (2084) şi Brazilia (2100). Dacă tendinţa se va menţine, China şi SUA vor avea în 2100 peste 2 milioane de cetăţeni cu vârsta peste 100 de ani! Toate aceste date ridică un număr de întrebări: putem afla secretul longevităţii extreme? Şi dacă da, ne putem schimba viaţa astfel încât să trăim şi noi, la rândul nostru, 100 de ani? Cei doi factori care determină longevitatea Studiile realizate până acum indică faptul că longevitatea este condiţionată de doi factori esenţiali: genele şi stilul de viaţă. Durata de viaţă a unui individ este determinată în proporţie de 25% de gene, restul de 75% depinzând exclusiv de comportamentul acestuia şi de mediul în care trăieşte. Pentru a stabili care este comportamentul care conduce la o viaţă cât mai lungă, cercetătorii au identificat în lume mai multe comunităţi ai căror membri ating în proporţie mai mare vârsta de 100 de ani. De la satele montane din Sardinia, Italia, trecând prin comunitatea de adventişti din Loma Linda, California şi până la japonezii ce trăiesc în insulele Okinawa, oamenii de ştiinţă au identificat câteva caracteristici comune. În ceea ce priveşte dieta, cercetătorii au descoperit că membrii acestor comunităţi cu o longevitate ieşită din comun tind să mănânce rareori carne, plantele şi legumele constituind principalele lor grupe de alimente. De asemenea, viaţa de zi cu zi a acestor persoane include perioade de activitate fizică moderată şi dese interacţiuni sociale cu prieteni şi membri ai familiei. Un astfel de exemplu este cel al locuitorilor insulei Icaria din Grecia, unde unul din trei oameni trăieşte cel puţin 90 de ani. Conform lui Dan Buettner, un cercetător care a studiat un număr mare de comunităţi longevive, în rândul locuitorilor din Icaria cazurile de cancer sunt cu 20% mai rare decât în cadrul populaţiei generale, iar cele de afecţiuni cardiace au o incidenţă redusă cu 50%.

citeste tot Ce aduce nou ansamblul Palas din Iasi, o investitie de 260 de milioane de euro cum n-a vazut Bucurestiul Bucureştiul are cele mai mari malluri din ţară, cele mai inalte clădiri de birouri, hoteluri de lux şi parcuri celebre precum Herastrau sau Cismigiu. Iaşiul va avea insă de anul viitor cate un pic din toate acestea, dar intr-un singur loc, in centrul oraşului, in cel mai mare proiect imobiliar dezvoltat in afara Capitalei. In ultimii zece ani pe piaţa imobiliară locală au fost ridicate peste 50 de centre comerciale, cateva sute de clădiri de birouri şi hoteluri in toate oraşele mari, dar primul proiect integrat de transformare radicală a unei zone centrale de mari dimensiuni va fi definitivat anul viitor, in cadrul complexului Palas din Iaşi. Omul de afaceri Iulian Dascălu, cunoscut drept "regele mallurilor", datorită celor patru proiecte Iulius Mall pe care le deţine in portofoliu, a mizat toţi banii stranşi din inchirierea centrelor comerciale din Iaşi, Timişoara, Cluj şi Suceava intr-un proiect de 260 de milioane de euro care cuprinde un mall, dar şi trei clădiri de birouri, două hoteluri şi un bloc cu apartamente. Toate construcţiile noi, aflate in diverse stadii de finalizare, sunt legate de Palatul Culturii, un simbol al oraşului Iaşi, printr-un parc de 50.000 de metri pătraţi, cu patinoar, carusel de joacă, grădină de vară şi un lac artificial cu foişor pentru ceremonii. Alături de clădirile de birouri, denumite United Business Center, in care mai multe bănci sau firme IT au preluat deja spaţii şi au inceput activitatea, parcul este de mai multe luni intr-un stadiu avansat de realizare, modele de inspiraţie fiind grădinile palatelor Versailles, de langă Paris, şi Schönbrunn din Viena. In condiţiile in care acest gen de investiţie nu generează lichidităţi direct, o parte dintre dezvoltatorii imobiliari locali lasă intr-un plan secund amenajarea peisagistică. Dascălu a alocat 2,5 milioane de euro pentru parc şi a adus 120 de tiruri cu plante din Italia pentru ca in aprilie, cand va fi deschis mallul, copăceii să fie bine prinşi in pămant, iarba verde, iar aleile finisate atent. Zona de restaurante şi cafenele a mallului va avea acces direct către parc, o parte din mese urmand a fi amplasate afară, iar sub toate aceste construcţii se află una dintre cele mai mari parcări acoperite din Romania, cu 2.500 de locuri, distribuite pe cinci etaje subterane. In ciuda crizei Cum s-a suprapus un asemenea proiect peste cea mai grea perioadă a pieţei imobiliare locale? "Este un proiect startat inainte de criză şi remodelat in timpul ei. Dacă nu era criză, reuşeam să obţinem contracte mai bune. Cu toate acestea, dacă retailerilor le va merge bine, ne va merge şi nouă deoarece avem chirii procentuale. Pe de altă parte, la costurile de construire nu am avut reduceri spectaculoase de preţ, dar nu am avut nici creşteri la ciment, fier sau piatră", explică Dascălu. El aşteaptă venituri anuale de circa 10 milioane de euro din inchirierea spaţiilor centrului comercial şi a clădirilor de birouri, in timp ce mallurile Iulius ii aduc incasări anuale cumulate de peste 40 de milioane de euro. Ieşeanul a venit cu fonduri proprii de peste 60 mil. euro in acest proiect, a mai atras peste 120 mil. euro incă din 2008 de la UniCredit, dar şi alte finanţări mai mici pentru proiecte punctuale. O altă sursă de venit provine din vanzarea unui hotel de 160 de camere din cadrul proiectului către un grup de oameni de afaceri ciprioţi, tran­zacţie care ar putea depăşi 15 mil. euro. In schimb, Dascălu nu se grăbeşte să vandă cele 40 de apartamente rămase in cadrul blocului cu 70 de unităţi, pentru care aşteaptă "vremuri mai bune". De altfel, aceasta este cea mai importantă modificare adusă de criză proiectului din Iaşi, care trebuia iniţial să cuprindă 800 de apartamente. Blocarea segmentului rezidenţial a insemnat "tăierea" a 700 de locuinţe de pe hartie. De ce nu şi in Bucureşti? Unde in Bucureşti ar putea fi realizat un proiect asemănător şi de ce nu au fost realizate pană in prezent astfel de dezvoltări? "De ce nu am văzut şi alte dezvoltări similare? In principal din cauza faptului că nu oricine poate incepe o astfel de investiţie. Ea este complicată atat prin valoarea ei, care solicită un dezvoltator cu experienţă şi parteneriate solide cu finanţatorii, cat şi prin adaptabilitatea la evoluţia pieţei. Un astfel de concept durează caţiva ani şi poate suferi modificări din mers, fiind expus schim­bărilor de piaţă succesive ce intervin in mod natural", apreciază Raluca Laudoniu, head of Building Surveying Services in cadrul firmei de consultanţă imo­biliară Colliers International. Cel mai mare proiect mixt din Bucureşti este ansamblul Băneasa, unde se află cel mai mare parc comercial din ţară, cateva sute de apartamente şi două clădiri de birouri. Aceste construcţii sunt insă realizate pe suprafeţe foarte largi de teren, de-a lungul şoselei Bucureşti-Ploieşti, fără a fi compacte, astfel că accesul pietonal de la birouri la centrul comercial, spre exem­plu, este greu de realizat. Proiectul lui Gabriel Popoviciu se desfăşoară pe un teren de 20 de ori mai mare decat cel din Iaşi, dar nu a fost incă definitivat, iar ritmul de dezvoltare a zonelor de biro­uri şi rezidenţial a fost incetinit puternic. Pe de altă parte, companiile TriGranit din Ungaria şi Plaza Centers din Israel s-au asociat in urmă cu mai mulţi ani cu autorităţile locale pentru dezvoltarea unor proiecte mixte de-a lungul Bulevardului Unirii, respectiv in zona Eroilor, investiţii care au fost ingheţate total de criză, dar şi de neinţelegerile privind obţinerea terenurilor şi autorizaţiilor necesare construcţiei. In aceste condiţii, Esplanada şi Damboviţa Center, proiecte estimate fiecare la circa un miliard de euro, de patru ori mai scumpe decat Palas Iaşi, vor continua să rămană la stadiul de planşete colorate pentru mulţi ani, iar terenurile din centrul Capitalei de peste zece hectare fiecare işi vor păstra aspectul cenuşiu şi inutilitatea. "Nu există in acest moment nicio similitudine cu orice proiect actual din Bucureşti. Bucureştiul ar suporta un astfel de centru şi poate cel mai potrivit loc ar fi cel al proiectului Esplanada de pe Bulevardul Unirii, dacă acesta s-ar realiza. Pentru un astfel de mix este nevoie insă de un teren relativ central, de un pol cultural tradiţional, care ar putea fi Unirii şi centrul vechi, suficient de mare incat să permită prezenţa unui mall, a unui retail parc, a unei zone de entertainment, a unui hotel şi a unor clădiri de birouri", spune consultantul Colliers. Al cincilea mall din Iaşi Proiectul Palas, dar şi experienţele precedente cu mallurile dezvoltate de Iulian Dascălu, au convins retaileri precum Auchan, H&M şi C&A să semneze pentru spaţii, iar spaniolii de la Inditex vor deschide de asemenea magazine in mall, deşi sunt deja prezenţi şi in Iulius Mall Iaşi, dă asigurări Dascălu. La inceputul lunii noiembrie, cu şase luni inaintea deschiderii, gradul de ocupare al mallului este de circa 80% şi, in ciuda faptului că in Iaşi mai există patru centre comerciale, Dascălu consideră că 98% din spaţiile proiectului Palas vor fi ocupate in ziua deschiderii. "Partea comercială a proiectului totalizează o suprafaţă inchiriabilă de 54.300 de metri pătraţi. Amplasamentul, conceptul, suprafaţa inchiriabilă, precum şi retailerii anunţaţi conferă proiectului un caracter dominant pe piaţa locală, astfel incat Palas este de aşteptat să devină principala destinaţie de cumpără­turi din zona Iaşiului. Deschiderea Palas va avea un impact puternic pe piaţa locală, urmand să determine schimbări de concept, mix de domenii şi chiriaşi pentru celelalte centre comerciale existente sau planificate", consideră Cristina Dumitrache, directorul departamentului de centre comerciale din cadrul firmei de consultanţă Cushman & Wakefield

citeste tot Google a lansat Google Music După luni de speculaţii, Google a intrat pe piaţa muzicală online, lansand Google Music. Se pare că noul serviciu lansat de Google va fi o reală ameninţare pentru iTunes de la Apple şi pentru Amazon Cloud. Pentru moment, serviciul Google Music este disponibil doar in Statele Unite, şi este oferit gratuit. Serviciul are un magazin online pentru muzică, o nouă aplicaţie muzicală pentru telefoane, tablete ce utilizează platforma Android şi un player web. Noul serviciu de la Google include milioane de melodii ale caselor de discuri celebre precum EMI, Sony Music sau Universal. Dacă iTunes este Music Store, Google Music este Social Music Store, prin fuziunea cu Google+. Comunitatea din social media este una influentă, iar faptul că Google le permite utilizatorilor să le impărtăşească muzica prietenilor din reţeaua de socializare nu poate avea decât un impact pozitiv asupra noului produs. "Ne bucurăm să anunţăm că de acum veţi putea să cumpăraţi milioane de cantece de pe platforma de aplicaţii a grupului Android Market", a anunţat directorul pentru produse al Google, Paul Joyce, intr-o prezentare la Los Angeles. El a adăugat ca Google Music este disponibil momentan pentru cetăţenii americani.

citeste tot Google a lansat Google+ Pages Google, compania care deţine reţeaua de socializare Google+ oferă de astăzi posibilitatea companiilor, vedetelor şi organizaţiilor să işi construiască o prezenţă pe Google+. Pana in prezent, Google+ s-a axat pe conectarea oamenilor cu alţi oameni. Insă in viaţă ne conectăm cu diferiţi oameni, locuri şi lucruri. De aceea am dorit să ne asigurăm că relaţiile se pot construi cu tot ceea ce prezintă interes pentru o persoană - de la companii locale la branduri globale, astfel incat astăzi anunţăm lansarea Google+ Pages in toată lumea, pentru companiile, brandurile şi organizatiile care doresc să işi construiască o prezenţă pe Google+, se arată intr-un post de pe blogul oficial. Cateva pagini sunt deja disponibile, dar orice organizaţie va putea in curand să se alăture comunităţii Google+ Pages, accesand: plus.google.com/pages/create. Companii care au deja o pagină pe Google+ sunt: All American Rejects, Anderson Cooper 360, Angry Birds, Barcelona Football Club, Burberry, Dallas Cowboys, Fox News, Good Morning America, H&M, Macy`s Modelland, The Muppets, Pepsi, Phoenix Suns, Save the Children, Toyota, Train, WWE, X Games, Zen Bikes. Google a mai lansat şi functia de Direct Connect accesibilă de pe căutarea Google. Oamenii caută pe Google de miliarde de ori pe zi, şi de foarte multe ori, caută companii şi branduri. Lansarea de azi a Google+ Pages poate ajuta oamenii să transforme interogările lor in legături mai semnificative cu companiile preferate. Aşadar, Google a lansat două moduri pentru a adaugă pagini in cercuri prin funcţia de căutare Google. Primul este prin includerea Google+ Pages in rezultatele de căutare, iar al doilea este o caracteristică nouă, denumită Direct Connect. Este suficient să cauţi +, alături de pagina preferată (de exemplu +Angry Birds) pentru a ajunge direct la pagina de Google+. Pentru moment, funcţia de Direct Connect este valabilă pentru un număr limitat de pagini, cum ar fi +Google, +Pepsi şi +Toyota, dar multe altele sunt in pregătire.

citeste tot A murit Steve Jobs, parintele Apple Steve Jobs, co-fondator si presedinte al consiliului de administratie al Apple a murit, scrie CNN. Avea 56 de ani. "Suntem profund indurerati sa va anuntam ca Steve Jobs a decedat. Stralucirea lui Steve, pasiunea si energia sa au reprezentat sursa a nenumarate inovatii care imbogatesc si imbunatatesc vietile noastre. Lumea este incomensurabil mai buna datorita lui Steve", se arata intr-un comunicat Apple. "Apple a pierdut un vizionar şi un creator de geniu, iar lumea a pierdut o fiinţă incredibilă. Cei care au fost norocoşi să-l cunoască sau să lucreze cu Steve sunt conştienţi că au pierdut un prieten drag şi un mentor. Steve lasă în urmă o companie pe care numai el putea s-o construiască, iar spirirtul lui va fi întotdeauna fundamentul Apple", este mesajul publicat pe site-ul companiei. Steve Jobs s-a retras din funcţia de CEO al Apple, cu doar câteva săptămâni înainte de lansarea celei de-a cincea versiuni de iPhone, 4S. Jobs era in concediu medical încă din ianuarie, pentru o durată nedeterminată. Cu doi ani în urmă a suferit o grefă de ficat, iar în 2004 a fost diagnosticat cu cancer de pancreas. Intr-o fotografie din luna august, Steve Jobs apare extrem de slăbit, răvăşit şi cu privirea rătăcită, fiind susţinut pentru a sta în picioare de o altă persoană. Deşi nu a fost însoţită de comentarii, publicarea fotografiei a iscat multe comentarii care exprimau indignarea semnatarilor faţă de publicarea acestei imagini. O serie de produse Apple aruncate pe piaţă în ultimii 10 ani au schim­bat totul în lumea IT&C, dar şi în modul în care interacţionăm cu electronicele. "Istoria Apple s-a identificat îndeaproape cu Steve Jobs. Când se implică, performanţele depăşesc toate aşteptările. Acţiunile vor stagna până când Tim Cook va putea con­vin­ge investitorii şi îşi va demonstra va­loarea. Nu este sfârşitul pentru Apple, doar încheierea unui capitol", a comentat pentru Bloom­berg un analist american. Şi preşedintele Google, Eric Schmidt, prieten apropiat al lui Jobs înainte ca Google să atace Apple pe piaţa comunicaţiilor mobile, a comentat decizia sa: "Steve Jobs este cel mai de succes CEO din SUA al ultimilor 25 de ani. A combinat în mod unic o viziune de artist cu una de inginer pentru a construi o companie extraordinară (...) Unul dintre cei mai mari lideri americani din istorie. Steve Jobs a fondat compania Apple in 1976 alaturi de Steve Wozniak.

citeste tot Efectele cutremurului din Japonia asupra Pamantului Recentul cutremur de 8.9 grade pe scala Richter din Japonia conform portalului international de stiri: Yahoo News - a deplasat tarmurile de est ale Japoniei cu 3,96 m (13 picioare) spre Statele Unite - a deplasat axa Pamantului cu 16,51 cm (6.5 inches) - a dus la formarea unui rift la o adancime de 24,1 km (15 mile) sub nivelul marii cu o lungime de cca. 300 km (186 mile) si largime de 150 km (93 mile) - a scurtat durata zilei cu 1.6 microsecunde - a scufundat Japonia cu cca 0.6 m (2 picioare) Aceste efecte se datoreaza racirii miezului Pamantului, incepand de la scoarta spre interior. Ca urmare se produc rearanjari ale scoaertei, cu deplasarea masei Pamantului spre centrul acestuia, deci cu micsorarea razei Pamantului. Aceasta duce la marirea vitezei de rotatie (conservarea momentului cinetic) si deci la scurtarea duratei unei zile. In ultimul timp, asemenea cutremure, ca cel din anul trecut din Chile, cu o magnitudine de 8.8 grade Richter a dus la scurtarea zilei cu fractiune de secunda, in timp ce cutremurul din Sumatra din 2004 a scurtat ziua cu 6.8 microsecunde.

citeste tot Google i-a ajutat pe egipteni sa comunice intre ei Deoarece autoritatile din Egipt au blocat de cateva zile accesul la internet in toata tara, cu scopul de a-i impiedica pe protestatari sa comunice intre ei, Google impreuna cu Twitter au refacut legaturile. google2Mai concret, Google a cooperat cu Twitter si au realizat un sistem care sa permita egiptenilor sa trimita mesaje pe site-ul de microblogging prin telefon. Reprezentantii grupului american de internet au declarat ca sistemul functioneaza deja, iar cei interesati pot comunica lasand un simplu mesaj telefonic la urmatoarele numere internationale:+1 650 419 4196 sau +39 06 62 20 72 94 ori +97316199855. In acest fel nu este nevoie de nicio conexiune la internet, iar oamenii pot asculta mesajele prin apelarea telefonica a acelorlasi numere sau prin accesarea site-ului twitter.com/speak2tweet. Google doreste ca prin aceasta cooperare sa ii ajute de egipteni sa ramana conectati in aceste vremuri tulburi.

citeste tot Hotii cibernetici fura banii direct din cardurile trecatorilor Fostii hoti de buzunare s-au transformat acum in hoti cibernetici la drumul mare. Au creat dispozitive speciale, cu ajutorul carora pot sa afle, de la o distanta de un metru, toate datele personale aflate in cadrurile bancare ale trecatorilor. Numele si adresa, data nasterii, codul unic personal, numarul de cont, banii din cont, care sunt pinurile si multe aletele, suficiente pentru a putea clona imediat un card bancar cu ajutorul caruia sa goleasca intr-o clipita conturile posesorilor de drept. In filmul de mai jos se poate observa tehnica folosita de hoti pentru a va scoate banii din conturi fara sa va atinga macar, asa cum faceau pe vremuri hotii de buzunare "traditionali". Adio, asa numita arta a pickpoketingului... pentru care unii se antrenau inca din copilarie. Interesant este ca deja se anunta ca au fost create dispozitive care nu numai ca "scaneaza" conturile trecatorilor, luand datele esentiale, ci si transfera instantaneu banii acestora in anunite conturi, dupa care banii sunt rostogoliti mai departe, in decurs de cateva ore, pana la un cont mama, de unde banii se "evapora" in maximum 24 de ore. Aceste dispozitive nu mai sunt ca in imaginile prezentate in filmul invocat, ci scaneaza, de pilda, trecatorii aflati intr-o pita, ii identifica cu ajutorul numerelor de identificare personala, pe baza cipurilor implementate in carduri. Desi pare SF, tehnologia exista si este folosita inclusiv de CIA si NSA. Este primul pas in tehnologia care va putea urmari persoanele pe baza cipurilor din cartile de identitate noi. Cumva, hotii au izbutit sa fure tehnologia NSA si au pus-o in aplicare in spatiile aglomerate, acolo unde victimile pot fi supravegheate cu camere video speciale, care functioneaza ca niste radaro-scanere. Hotii nu golesc cardurile complet, pentru ca ar putea fi identificati, li s-ar putea afla locatia, iar camerele video sunt costisitoare si greu de amplasat. Este suficient sa se scoata din cardul fiecarui trecator cate un euro, fara ca persoana in cauza sa-si dea seama, trecand-o pe "comisionul bancar". Printr-o piateta de acest gen trec in jur de cateva mii de persoane cu card "eligibil" in 24 de ore, ca atare, hotii cibernetici ajung sa produca cateva sute de mii de euro intr-oluna folosind numai o locatie si fara sa faca nimic, doar sa amplaseze camerele speciale si sa colecteze banii. Sigur, acum se poate pune intrebarea daca si-n Romania este posibila o asemea frauda de proportii. Tot mai multi romani au reclamat ca le-au disparut banii din conturi, iar politia este neputincioasa. Nici cei de la banca nu pot afla ruta banilor, pentru ca, aparent, chiar posesorul contului este cel care transfera banii. Raspunsul este de, si-n tara noastra este posibila frauda cibernetica de acest tip, mai ales ca in Romania supravegherea video nu este reglementata, politia nu dispune de aparatura necesara identificarii acestor aparate, politistii nsotri sunt foarte slab pregatiti din punct de vedere al tehnicii soft, al intelegerii acestui sistem. In plus, romanii sunt foarte inventivi si este foarte posibil ca aceasta tehnologie sa fie deja copiata si aplicata. Asa ca aveti grija cum va purtati cardul in buzunare. Specialistii americani recomanda ca acest card cu cip sa fie pus intr-un fel de "husa" care este captusita cu elemete de plumb, altii ca este mai bine sa fie invelita in cupru, sau in aliaje care nu permit nici termo, nici radaro-scanarea. cel mai simpus este, insa, ca atunci cum va intra banii in cont sa-l goliti imediat, sau sa nu mergeti cu cardul la dvs. decat atunci cand aveti nevoie sa ridicati bani. Pe Youtube exista si o explicatie despre cum se poate inveli cardul in folie de aluminiu, asa cum se gaseste in magazinele alimentare, pentru invelirea carnii ce se pune la cuptor. Apoi este incercata o camera cutermo scanare care de dovedeste a fi ineficienta in acest caz. Pe internet exista si o explicatie, dar nu stim daca este cea reala, am incercat sa gasim un specialist care sa ne explice dar, cum spuneam, in zona autoritatilor, acestia sunt foarte putin pregatiti. Iata traducerea respectiva: "De la purtarea cadrului, prin simpla frecare, de la campurile magnetice inconjuratoare, ori chiar de la campul magnetic indus de Pamant, cipurile cadrurilor se incarca static si produc un microcurent care este neimportant pentru un ATM, dar foarte important pentru termoscanner, care il poate astfel citi". Nu am gasit insa nicio explicatie despre cum se transfera automat si instantaneu banii din conturile de card ale trecatorilor. (Radu Nicolae)